Trascrizione delle ricette
Interviste a Nisia Rossi e Arturo Perrando


Simma (cima)
Fenuggiu bugiu (finocchio bollito)
Fenuggiu in ta puela (finocchio in padella)
MP3 Sciopu de rose (sciroppo di rose)
MP3 Anciue sutta sà (acciughe sotto sale)
MP3 Levre in ta cassoula (lepre in casseruola)
Tuccu de levre (sugo di lepre)
Meisan-e suttoiu (melanzane sott'olio)
MP3 Funzi suttoiu (funghi sott'olio)
MP3 Trulle in ta puela (trulle in padella)
MP3 Frittà de ortighe (frittata di ortiche)
MP3 Raiò de burage (ravioli di borragine)
Cuniggiu cu a panna (coniglio con la panna)
MP3 Tuccu de pevuin (sugo di peperoni)
MP3 Turta de risu (torta di riso)
MP3 Fugassette (focaccette di pasta avanzata)
MP3 Cuniggiu fritu (coniglio fritto) (?)
MP3 Cuniggiu impanou
MP3 Capponata
MP3 Fritta de patatte (frittata di patate)
MP3 Fugassette / fugassin de patatte (focaccine di patate)
MP3 Fugassa du-se (Focaccia dolce)
MP3 Fugassin cu u pestu (fagottini col pesto)
MP3 Anciue au verde (acciughe al verde)
MP3 Troffie du-si (troffie dolci)
MP3 Fagiulin e patatte bugie (fagiolini e patate bollite)
MP3 Micci e patatte bugii (Cavolo-rapa e patate bolliti)
MP3 Panissa cu i gianchetti (farinata di ceci coi bianchetti)
MP3 Le-te du-se (latte dolce)
MP3 Suppa ingleise (zuppa inglese)
MP3 Prebuggiùn cu u pestu... (Prebuggiùn col pesto)
MP3 ... cu u sufritu (Prebuggiùn col soffritto)
MP3 Panette/panetti de castagna (panetti di castagna)
MP3 Polenta de castagna (polenta di castagna)
MP3 Tavelette
MP3 Maiale bugiu (maiale bollito)
MP3 Berodi (sanguinacci)
MP3 Ciccioli
MP3 Faina de succa (torta o farinata di zucca)
MP3 Lumasse (lumache)

In questa parte la testimone è Nisia Rossi (NR),
MT indica gli interventi dell'intervistatrice (Maria Teresa Caprile),
SV indica gli interventi di Stefano Verardo, nipote di Nisia

Simma (cima)

NR: A simma a fassu cu e ova, furmaggiu, sà e a persa, a fassu coxe, e poi quandu l'è freida a taggiu e a se mette in ti piati // [si fa con carne] de mansu, de vacca, qualunque cosa, perché lì [nel negozio] ti danno diciamo la spalla, un pezzo di carne

MT: comprata quindi "a pélle"?

NR: "a pélle"// cuxo [ = cucio] a pélle, a mettu in t'a pignatta cun l'egua e a fassu bugì

MT: in te l'egua che bugge...

NR: ghe mettu u sellou, a carotta e a sioula // e sale, pe forsa

MT: grossu o fin?

NR: grossu, grossu

MT: quantu a coxe?

NR: eh, urià coxe in ua // pe venì freida besogna che ti te piggi in piatu, che ti a metti in tu piatu, che ti ghe metti `na cosa pesante in simma, in atru piatu cun qualcosa che peisa in pò, che a sciacca in po', dunque ghe aresta l'egua //

Fenuggiu bugiu (finocchio bollito)

NR: U fenuggiu ti u fè bugì, e poi ti u tì sciù, ti u cundisci cun l'oiu, cu a sà, e ti u mangi cuscì, insemme cu a carne, in tu mangià, capisci, mangi anche una fettina di carne e ti pò mangià... u l'è un cunturno... //

Fenuggiu in ta puela (finocchio in padella)

NR: In padella ti u pò mette- cottu già, dixemmo, ti u pò mette- cottu, ti ghe pò mette- in po' de sioula, ti pò fa-lu passà cuscì e ti ghe pò mette- in po' de furmaggiu grattou //

Sciopu de rose (sciroppo di rose) MP3

NR: Ti piggi in ettu de rose e ti e metti in t'en litru d'egua, ti e lasci lì pe quarantott'ue

MT: Che tipo di rose?

NR: Rose pe o sciopu

MT: Ghan in numme?

NR: Ghe dixian rose da sciopu, en rose russe... e quandu t'è finiu de lasciale lì pe quarantott'ue ti e ti- sciù, ti e spremmi ben e ti e ti- sciù d'in te l'egua, ti e fè cuà, ti piggi in velu, o dunque un strassun, un tovagiò, e ti e fè cuà `st'egua chì e ti a metti da una parte, poi ti peisi l'egua e ti ghe metti tanto succou, e poi ti te metti in t'e buttigge // `ste buttigge chì, quandu l'egua è freida ti e metti a bagno maria in te l'egua, ti e lasci stà lì vinti menuti in te l'egua, però nun ti e ti- sciù dimmu de le-va-le d'in te l'egua ca-da, ti e lasci sta- lì che venga l'egua freida, dunque a fa a muffa in simma. //

Anciue sutta sà (acciughe sotto sale) MP3

NR: Piggi un chillu de anciue , mettemmo in po', un'arbanella, ti ghe levi a testa, ti ghe levi a roba che ghe dentru ... poi ti piggi un chillu de sà, ti ne metti in fundu a l'arbanella, ti ghe fe u so' cian ben ben d'anciue, ti e metti testa e cua, testa e cua, testa e cua, poi quandu ti e finiu quellu cian lì ti ghe fè turna in cian de sà

MT: Sà fin-a o grossa ?

NR: Grossa, poi ti vegni in simma in quellu moddu lì, fin a riempi- l'arbanella, poi ti vediè che fa fitu a vegnì sciù, perché l'ancioua ha tanto sangue, ti ghe metti in cuvercin de plastica oppure di eternicche // ti ghe metti `sto cosu chi in simma ... e ti ghe u lasci stà pe trei settiman-e e poi // ti ghe piggi l'egua, ti ghe piggi l'egua e ti a fè bugì, ti ghe metti `na bella magnà de sà e ti fè anà via primma in te l'arbanella dimmu quella vegia, quellu sangue, e poi ti ghe metti l'egua, l'egua freida oppure tiepida , perché se no dunque poi u aruinna, basta che a segge cu a sà, si chiama "sanguia", quelle lì sun e anciue. //

Levre in ta cassoula (lepre in casseruola) MP3

NR: A levre bisogna che t'a lasci... a seja ti a metti in t'u lete ..., ti a taggi a tocchi e ti a metti in t'u lete, e ti a lasci stà `na notte in t'u lete pe levaghe u savergu, a mattin ti a lavi ben, ti a fè passà in t'u vin giancu, poi ti a metti in t'a cassoula cun pursemmou, aggiu, sioula, rumanin, e ti fè u suffritu e ti a metti lì e ti a fè coxe... pignò... man man ti ghe assunxi u vin giancu perché poi besogna che ti a lasci coxe, perché a levre a lò [vò?] coxe

MT: Quantu che vò?

NR: E ghe urià dui ue

Tuccu de levre (sugo di lepre)

[puoi farci] u sugu de levre, tantu cuscì ti ghe metti a salsa o dunque a cunserva, tumata, quellu che te piaxe a tì, ti fè a salsa e ti cundisci cun `sta salsa chì, e a levre ti ghe a dè [ = la servi in tavola] cumme cunturnu, e u tuccu ti ghe metteivi turna pursemmou, rumanin, ti ghe metteivi aggiu, ti ghe metteivi a sioula

MT: Tagè a tocchi?

NR: A tocchi, e ti ghe metteivi u vin giancu e ti a fa-vi coxe ... //

Meisan-e suttoiu (melanzane sottolio)

NR: Piggi e meisan-e, ti e fè bugì in te l'egua e in po' d'ajiou [ = aceto] [...] ti a taggi [ora parla di "melanzana" al singolare] primma de cacciala in te l'egua po' ti a fè venì in po' freida, poi ti ghe levi a roba de dentru, ti a taggi a tocchi e ti a metti sutt'oiu. //

MT: Pe quante?

NR: Eh, ghe vurià in meise primma de mangiale

SV: Cosa ti ghe metti in te l'arbanella?

NR: Ti ghe metti u peivie, in po' de oufoggiu [ = alloro] // garofanu, a nuxe muscà, ti ghe metti tutta quella roba lì, poi ti ghe metti u sò cuverciu // ti a lasci lì, ben ben in te l'oiu... quandu ti a fè bugì, ti u ghe metti primma l'alloru

MT: In te l'egua?

NR: In te l'egua

MT: Che atru in te l'egua?

NR: Ti ghe metti sioula, ti ghe metti tutta quella roba lì... quandu ti a ti- sciù, besogna che tutta quella roba là ti a cacci via, perché a nun te serve ciù da mettighe sutta a u l'oiu // e i funsi vengun pe-gi cumme a meisan-a.

MT: U mejimu?

NR: U mejimu

MT: [cioè] sioule...

NR: Sioule, quella roba lì, poi ti i ti- sciù, ti i fè sciugà, ti i metti in t'e l'arbanella, ti ghe metti u peivie, in po' de nuxe muscà, ti ghe metti in po' d'oiu e ti i lasci lì, besogna fa-li cöxe a u mejimu moddu cumme a meisan-a, cumme qualunque cosa, cumme e carotte se ti e metteisci sutt'oiu, tutta quella roba lì ti a po' fa coxe sempre in te l'egua e asgiou [ =aceto] e basta //


MP3

Trulle in ta puela (trulle in padella) MP3

NR: Ti piggi a trulla e ti a metti in t'a puela, ti ghe metti in simma in po' d'oiu e in po' d'aggiu [...]

MT: Tritè?

NR: Nu nu, intreghe, e poi ti a metti in t'a puela, però besogna che ti ghe metti pocu fogu dunque a te bruxia subito, mia [ = guarda], fanni cuntu che a vurià coxe sinque menuti, mancu, ti a gi-i in po' da na parte in po' dall'atra, dunque a te bruxia, e po' ti a metti in t'u piatu e ti te a mangi. //

Frittà de ortighe (frittata di ortiche) MP3

NR: Ti piggi a ortica...

MT: Come si dice ortica in zeneize?

NR: Ortiga... ti a fè coxe, poi ti a tritulli, ti a metti in t'u piatu, ti ghe metti e ove, furmaggiu, e in po' de pan grattou, poi ti a ... MT: Ti a remesci? NR: Ti a remesci, ti a fè venì in po' in malloccu, dimmu neh, poi ti a metti in t'a puela cun l'oiu [?] fimchè nun segge venua bella cotta. //

Raiò de burage (ravioli di borragine) MP3

NR: Ti piggi a buraja e ti a fè coxe, quandu a l'è cotta ti a tritulli, ti a metti primma in t'en grillettu, ti ghe metti u furmaggiu, e da po' ti te fè turna in pan, ti ghe fè tutta a crusta e ti fè u raiò. // [uso il formaggio] gran-a, gran-a, mi nun ne doviu pecurin sardu...

Cuniggiu cu a panna (coniglio con la panna)

NR: Cuniggiu ti u fè a fracassà, ti ghe metti pursemmu, rumanin, oufoggiu, in po' de peivie, e ti u fè a fracassà, e po' u ti fè fri-se [ intende dire: rosolare ] ben e poi ti ghe metti in po' de panna, nun tanta, dev'esser squesgi cottu quandu ti ghe metti a panna, e po' ghè quelli che piggian, che so, in cugià de questa bagnetta chì e ghe cundiscian a pastasciuta, e ghe de quelli che invece u nun ghe paxe // ti u lasci ben rusulà e quando gh'è quellu culure d'ou ti ghe cacci dui cugè de panna, ti u remesci in po'... //

Tuccu de pevuin (sugo di peperoni) MP3

NR: [Prendi] in peperun, o dunque duì, ti i passi in t'en frullin ... MT: Pevuin rusci? NR: rusci SV: verdi NR: anche... ti i passi in t'en frullin, ti ghe metti in po' d'oiu in t'a puela, e t'i metti lì, in po' de daddu, e t'i lasci coxe, che coxe in po' e doppu t'i cundisci a pastasciuta. //

Turta de risu (torta di riso) MP3

NR: Ti fè bugì u risu, ti ghe metti risu, ove, furmaggiu, in po' de le-te, perché poi se nun ti ghe metti in po' de le-te ti remesci de lungu ghe sciorte pocu, ove... // ti mesci tuttu, quandu t'è mesciou tuttu ti u metti in t'en grillettu e ti remesci ben, quando t'ei remesciou ben tuttu po' ti piggi u testu, ti fè `na crusta... MT: Cun co-se? Farina... NR: Cu a fen-a, in ovu, l'egua, poi ti l'arvi e ti a metti in sciu testu, quandu ti l'è missa in tu testu ti ghe metti `stu risu cun ove, furmaggiu, tuttu [lo stendi] tuttu ben, poi in simma ti ghe metti l'oiu e po' ti piggi a sfoggia, ti a tii sciù cuscì [mima i movimenti da fare: bordi per la torta, sfoglia per chiuderla], ti a crovi in po' ch'a vegna bella riunda, e po' quandu ti gh'è missu quella cosa lì [ = la sfoglia come chiusura] l'è pronta

MT: Quantu a coxe?

NR: Eh, vinti menuti, perché u risu u l'è già cottu

MT: In t'u furnu a gassu?

NR: In t'u furnu a gassu //

Fugassette (focaccette di pasta avanzata) MP3

MT: Le focaccette di pasta avanzata...come si fanno?

NR: Ti piggi a pasta che t'e avansou d'a pastasciuta... MT: Ma... bugìa? NR: Eh sì, a t'e avansà bugìa... alua, ti a tritulli o dunque ti a metti in t'u frullin, ti piggi: ove, furmaggiu, sà, tuttu quellu che ti ghe vò mette, e poi ti piggi `ste fugassette chì, cu u cannellu ti fè de cosettine cuscì [mima i gesti] e po' ti ghe ne metti dentro in po', poi ti le inversi cuscì e ti ghe fè tuttu cuscì [ = devi formare un saccottino]

MT: E fugassette... sun de fena... NR: fen-a, ova, formaggiu, egua, e poi ti e fà frise e venian i fugassin

MT: In t'a puela?

NR: In t'a puela cun l'oiu //

Cuniggiu fritu (coniglio fritto) (?) MP3

NR: Ti piggi u cuniggiu, te l'ho di-tu cuniggiu fritu l'è cumme u cuniggiu a fracassou, ti ghe fè u meximu lou che t'ho di-tu in po' fa-, ti ghe metti turna sioula, rumanin, pursemmou, quella roba lì, e ti u fè passà in po', e poi ti u metti in t'u piatu, ti ghe metti, patate frite, insalatta, e ti u mangi cuscì... impanou besogna che ti u piggi, che ti ghe levi tutte e ossa, e che ti piggi in tucchettu de sciappe e de cu [si segna sul corpo: in realtà non sono le natiche ma i fianchi, così glielo chiedo] MT: I fianchi? NR: I fianchi, poi ti l'impanni e ti u frisi MT: Impanni [cioè] fen-a... NR:fen-a, o pan grattou, e ove //


MP3

Capponata MP3

NR: Piggi u pan [...] taggi u pan a tocchi sé cumme se fa... MT: A fette? NR: a fette, poi ti u metti chì in t'a fiammanghilla, ti ghe metti, se ti v' faghe... [interrompo:] MT: Ma u pan frescu, o vegiu? NR: anche du-o, vegiu... ti ghe metti in po' de sugu de tumata, quello che ti vo fà ti, o ti ghe piggi in po' de panna, ti a ghe po' mette in simma, ti po' fa' in sughettu cumme ti vo' ti, cun pursemmu, e ti ghe u metti in simma e ti u cundisci

MT: Ti u metti in t'u furnu? NR: Nu nu

MT: In sciu furnellu? NR: In sciu furnellu //

Fritta de patatte (frittata di patate) MP3

NR: Ti piggi e patatte e ti fè turna coxe cumme pe fà u purè, ti ghe metti in ovu, e ti ghe metti in po' de sà, e ti piggi patatte, ti e metti in t'a puela, ti e gi- suvra e sutta cumme fa `na frittà [...]

MT: Ti e buggi cu a scorsa o spellè? NR: No, mi ghe levu a scorsa

MT: Primma de bu-gile? NR: Sì, e poi e sciaccu ben, ti fè quellu lou lì e ti fè a frittà //

Fugassette / fugassin de patatte (focaccine di patate) MP3

NR: [...] Patatte e pasta, ti capisci... ti piggi fen-a, ti ghe fè in co-su cuscì: ti piggi e patatte bugiè, ti e sciacchi e poi ti e metti lì, cun patatte e fen-a [...] ti e lasci in po', ti ghe metti in po' de lievitu [...] poi ti piggi e ti fè i fugassin [...] ti a taggi a tocchetti e poi ti fè e fugassette SV: Quantu ti ghe a lasci [a lievitare]? NR: eh [...] che a se leive in po', `na mezz'ua, perché a vegne bella erta, alùa ti a coxi

MT: Gh'a n'a furma particula'?

NR: Ma che furma! Mi i taggiu cuscì a man, zin zin e via! //

Fugassa du-se (Focaccia dolce) MP3

NR: Fugassa du-se alùa ghè: mezzu chillu de fen-a, dui ove, po' besogna che se piggi un-a bustin-a de lievitu [?] ti a lasci in po' stà lì, ti ghe metti a bustin-a che a se lie-va in po', quandu a sé leivà [?] sutta ti ghe metti in po' de bitiru, ti a metti in sciu [pian?], però besogna che ti a metti in t'u furnu cun poco fogu dunque a se bruxia MT: Quantu a ghe sta? NR: Vinti menuti SV: E suvra ti ghe metti u succou NR: U succou, ti u sé, quellu vanigliou. //

Fugassin cu u pestu (fagottini col pesto) MP3

SV: Allora, [rivolto a NR] fai quelle fugassette de patatte, poi ti piggi ...NR: u pestu ... SV: a pasta, ti piggi u pestu, ti u metti in scia fugassetta NR: tipo in sacchettu MT: dentru? [...] tipo pansotti, fugassette // au pestu //

Anciue au verde (acciughe al verde) MP3

NR: Anciue au verde... ti piggi e anciue, ti e pulisci ben cumme ho detto in po' fa, ti ghe aranchi tutta a testa, poi ti piggi un tian, ti fe un cian de anciue, sutta ti ghe metti pursemmou, sioula, tuttu, po' ti ghe fè turna un po' de pursemmou in simma , ti ghe fè un cian de patatte, però e patatte [...] tagè ciatte... MT: Crue? NR: Scì, crue, poi ti ghe metti turna e anciue, turna u pursemmou, poi ti ghe metti in po' de d'oiu e in po' de sà, e ti e metti in t'u furnu... MT: Pe quante? NR: Ghe vurià... vinti menuti, mezz'ua, ti u sé, l'anciua fa fitu a coxe, a patatta a coxe fa fitu.

Troffie du-si (troffie dolci) MP3

NR: Trofie du-si... ti piggi mezzu chillu de fen-a de castagne, ti piggi `na magnà de fen-agianca, ch'a ghe stagge insemme cun quella là, ti piggi in po' de lete, e ti a ingoggi ben ti fe in mallocchettu, ti a taggi toccu pe toccu... // quella lì [ = questa ricetta] a vo' a panna, panna in simma. //

Fagiulin e patatte bugie (fagiolini e patate bollite) MP3

NR: Ti piggi e fagiò, ti e fassu vedde [apre il frigo e mi mostra un piatto di fagiolini con pezzi di patate bollite], cu e patatte, e ti fe coxe cu e patatte, fagiò e patatte insemme, perché ti veddi che e patatte se rumpan, alua ti cacci [a bollire nell'acqua], ti piggi `na pignatta d'egua, ti a metti au fogu, ti cacci quandu a bugge patatte e fagiò, in po' desà, poi ti i piggi, ti i ti-i foa, ti ghe veddi quandu cuminsa a fa... [ = si gonfiano un po'] u fagiò l'è cottu

Micci e patatte bugii (Cavolo-rapa e patate bolliti) MP3

NR: I micci a l'è a mexima co-sa cumme questi [ = fagiolini bolliti], piggi u micciu, u taggi riundu, perché u l'è in cosu cuscì, ti u taggi, fette belle riunde MT: lo affetti... NR: sì, e po' ti buggi l'egua, ti cacci micci e patatte, poi ti i tii sciù cumme i fagiulin, [aggiungi] oiu, in po' de sà, en prunti.

Panissa cu i gianchetti (farinata di ceci coi bianchetti) MP3

NR: Ti piggi a fen-a de seixu, ti ghe metti fen-a de seixu, mettemmu in chillu [...], ti piggi mezzu chillu de gianchetti e in chillu de fen-a de seixu, ghe vo in litru e in gottu d'egua, ti a metti in te n'a cosa [ = recipiente], bisogna che a seja, ti ghe a metti a panissa a bagno, bisogna che ti ghe a metti a seja, ti ghe metti in po' de sà, ti a lasci lì, a- mattin ti a piggi, ti ghe a metti i gianchetti dentru, ti remesci ben MT: nu ghe vo' oiu? NR: scì, ti piggi u testu, ti ghe metti l'oiu, poi ti ghe a vo-i, a dovià coxe dexe minuti // i gianchetti ti ghei metti a mattin, no a- seja, perché a fen-a de seixu se a sta lì a sciuga ben, a vien liquida, dunque a t'a resta i gruppi [ = grumi]

MT: E [ a panissa] cu e sioule?

NR: Cu e sioule u meximu lou cumme i gianchetti

MT: che tipo de sioule ti do-vi?

NR: Quella russa, ti sé, a Trupea, ti a taggi bella fin-a, ti gh'a metti a- mattin quella lì, a fen-a ti ghe a metti a seja, a metti in te l'egua cumme l'atra.


Per le successive interviste il testimone è Arturo Perrando, indicato dalle iniziali AP.


Le-te du-se (latte dolce) MP3

MT: cumme se fa-va?

AP: Allora... se piggiava u lete, u se metteiva in te n'a casseruola, in po' de fen-a, appena, e se sbatteiva bellu cianin cianin MT: cun co-se? cu u cugià? AP: cu u cugià, sempre cianin cianin, se ghe metteiva u so succou, `na dose, oua nun me ricordu ciù quantu a fi-se, de sucou, un cugè ghe metteivan in po' de limun, cianin cianin MT: Limun cumme, a scorsa? AP: A scorsa grattà, poi veniva `na pastetta, poi u metteivan in t'en piatu, poi pigiavan l'ovu, sbattevan l'ovu, u giancu, sulu u giancu, e // fa-van de... paivan nu-vie, nuvolette, poi ghe metteivan u so succou in simma, in t'u piatu, ne davan un cugià dui [a testa] de `stu lete du-se, e due nuvolette, qualchedun ghe metteiva anche spessie, in po' de canella... e poi favan anche a suppa ingleise (zuppa inglese), ghe di-mu nuiatri, pigiavan quelli biscotti... // caporali, i mettevan in t'en piatu, ghe metti quellu lete duse in simma, gh'avan in spessù de dui citti, trei, e in simma ghe metteivan quattru sciumette, ghe di-mu nuiatri, sciumette d'ovu, sembravano nuvole, ghe metteivan anche lì un po' de spessie, in po' de roba un po' ciù piccantin-a, nuxe muscà, de votte qualchedun... e te u lì, u l'ea u nostru du-se... //
MP3

Prebuggiùn cu u pestu MP3 / cu u sufritu MP3 (Prebuggiùn col pesto / col soffritto)

[...] si fa bollire tutta la verdura come il minestrone, uguale, e però vedi ce n'è tanti che [...] u fan cu u pestu, e tanti che u fan cu [...] u suffritu MT: De co-se? AP: de sioula, ghe mettan `na tumata, fanno u suffritu, sioula, ghe mettan in po' d'aggiu, e ghe u caccian drentu, ma cu u pestu u se fa: pestu, baxieicou, ma u baxieicou u nun dev'eise tuccou cu u feru, u baxieicou va pestou in t'u murtà... se ghe mette, a secunda pe quanti u se fa... ma u prebuggiùn u se fa quandu se ghe in tanti, eccu... se piggia baxieicou, un po' d'aggiu, e u baxieicouu se lava...u se pulisce cun in strassun, u nun se lava mancu, nun besogna mancu lavalu, se pulisce cun in strassun, dimmughe, `na pessa, `n'asciugaman, n'affare, e poi se pesta, se maixin-a, se gratta in po' de sardu, nun tantu, in po' de furmaggiu sardu, dunue de pegua, quellu furmaggiu... se ghe mette quellu lì, e aggiu... // pe u prebuggiùn, intendiamoci, perché u nun se ciamma pestu, se fa pe dagghe in po' de [sapore in più]... e oiu, se se po'. D'oliva, e poi se caccia dentru in te questa mescia MT: de verdue? AP: De verdua, qualunque qualità de verdua, sellou... MT: A secunda da stagiun... AP: A secunda da stagiun, ma u se fa sempre oua MT: U se fa d'estè? AP: Scì, se se po- scì... tumate nun steghene a mettine, perché u vegne acido... poi se piggia questa pasta chì, sinque sei cugè de pasta [...] pasta tutta quella che gh'è, se piggia tutto quellu ch'avansa, tutta pasta avansà [...] in t'en sacchettu, se gh'è quella ch'a stenta in po' ciù tantu a coxe a se ghe caccia in minuto primma, e se ghe caccia tutta insemme, e ti u ciammi Prebuggiùn pe a pasta che ghe mette ciù tantu a coxe... u se fa coxe, u à da bugì, quandu l'è cottu ti u tii sciù e u cugià u te gh'aresta dritu in pè //

MT: Cosa vo dì Prebuggiùn?

AP: Vuol dire che bolle, ch'u bugge turna, che u fa bugì d'a roba `na seconda votta. //

Panette/panetti de castagna (panetti di castagna) MP3

AP: Se impastava a fen-a de castagna, se impastava cun in po' de fen-a gianca MT: ma ciù fen-ade castagna o ciù fen-a gianca? AP: Ciù fen-a gian...ciù fen-a de castagna // MT: egua, fen-a, e sà AP: egua, fen-a e sà, in po' de sà, e s'impasta, e se fa... besogna louala in po', poi se fa d'i panetti, se fa cumme cu u pan, quelli panetti, nu cuscì grossi, e poi s'infurna, u se mette in t'u furnu, e u deve sciugà l'egua, nun coxe subitu, primma cianin cianin, sciuga l'egua, poi u coxe, `sta cosa chì, ch'aresta un po' drua... e cun quelli lì ti fè anche e fugassette MT: Cumme se favan? AP: e fugassette ti sciacchi quella pasta lì, ti ghe metti in po' d'oiu, pocu, e ti u metti anche lì in te n'a teglia // piccin-a, `na stissa d'oiu in simma, e poi s'infurnan e anche quelli lì... MT: Nun se fri-san? AP: Nu, se mangiavan accumpagnè cun... va accumpagnà cun lete//

Polenta de castagna (polenta di castagna) MP3

[...] a differensa ch'a se fa-va in t'a ca-detta, u calderun, se metteiva farin-a de castagna e farin-a gianca in t'a ca-dea e se fa-va a pulenta... MT: farin-agianca, farin-a de castagna... ninte fen-a gialla ? AP: ninte ninte... e se fa-va cuscì [...] e poi se metteiva in t'en paiolu, in t'en grilettu, in ten' affare cuscì MT: a l'è cundia? AP: Nu, a se mangiava cu u lete anche quella lì

Tavelette MP3

AP: E tavelette invece sun sempre da fainà, , da panissa, quelle lì ghe vò a farin-a de seixu pe e tavellette... allora, farin-a de seixu... a se fa a pulenta, ghe vò trei etti de farin-a de seixu, e in litru d'egua ogni trei etti de farin-a de seixu... in t'a ca-detta, in t'u paiolu eh l'è megiu me-tila a bagnu u giurnu primma, poi a se fa in t'u paiolu, quande l'egua a l'è sciugà [...] che d'egua ghe n'è in litru e mesu, a se voa in t'en piatu, dui, e a se lascia vegnì freida, quandu l'è freida se taggia a fette, fette d'in cittu, poi turna lì se piggia `na padella con l'olio d'oliva e a se fa frise questa cosa chì, e quelle sun e tavelette.


Maiale bugiu (maiale boliito) MP3

AP: [...] Sulu testa e sampin MT: si usava solo la testa, le zampe e AP: a mascherpa [indica il collo] MT: ah, il collo... come si faceva? AP: eh, si faceva bollire, si lavava bene MT: cun de verdue in te l'egua? AP: no, ninte... sioula! `na sioula, due, poi chi ghe vueiva mette... MT: e `na votta bugìu? AP: se fa-va bugì e poi basta, se tagiava a fette e se mangiava cuscì, u sampìn u se mangiava cumme a carne da broddu, eccu

Berodi (sanguinacci) MP3

MT: E i berodi?

AP: E i berodi anche, ma i berodi, nun i favan tutti, i berodi bisognava tenì u sangue liquido, mettighe u lete, dentru, in po' de lete, e poi se fava cu e bele d'u maiale, cu a be-la pu-ia, oua e cattan, oua e vendan e bele, oua ti vè a Me- e ghè a fabrica ch'a fa, e bele s'impivan, se seravan e se favan coxe, se ghe mette... MT: in t'e bele? AP: se serava `stu sanguinacciu chi in t'a bela... lete, in po' de peivie, quelli che gh'u vueivann tanti ghe metteivan anche u vin MT: russu o giancu? AP: russu, tanti gh'u metteivan, ghe piaxeiva, ghe mettevan u vin, se iempiva questi... se favan questi salamotti qui e se favan bugì, se favan coxe

MT: Pe quantu?

AP: Eh, nu ghe vueiva tantu, quante, meizzua, mancu, vinti menuti bastavan // si mettevan in t'u piatu, venivan freidi, in te mezzua venivan freidi //

Ciccioli MP3

AP: I ciccioli MT: cumme se favan? AP: struttu, strutto di maiale [...]quando si scioglieva quelle piccole... quelle parti un po' più magre, un po' più... perché viene liquido eh los trutto, poi se metteiva nei vasi, quella è la parte più... si tirava su con la casserea.. si tirava su quel magro lì, e quelli erano i ciccioli... oppure si lasciavano dentro e quando si condiva si faceva magari la focaccia o si faceva qualche... si condiva con quello lì, invece che metterci l'olio sopra ci mettevano il grasso di maiale con i ciccioli... e si mangiava... anche il risotto si faceva MT: con i ciccioli? AP: eh MT: e quando si metteva, quando era già cotto il riso? AP: No no, invece di fare... si faceva il sugo per il risotto.. //

I ciccioli si conservavano in un vaso, era sciolto, poi veniva freddo, veniva freddo, veniva bianco MT: in un vaso di che...? AP: un vaso di terracotta, di vetro MT: e lo tenevate all'asciutto... AP: eh all'asciutto, al fresco

Faina de succa (torta o farinata di zucca) MP3

AP: torta di zucca si fa.. la zucca dev'essere matura possibilmente perché se è verde non serve a niente, dev'essere matura... poi si taglia, si gratta, si fa.. ora noi c'abbiamo le macchine per farlo ma... MT: con la grattugia AP: con la grattugia è meglio, perché con la macchina si scalda, invece.. MT: come si dice in zeneize grattugiare? AP: gratten-a.. grattare.. poi se gh'asunze dentru se se po'.. eccu, se a succa a l'è ama- besogna saveilu, se è amara bisogna metterci un po' di zucchero eh se invece a l'è duse a se lascia cuscì cum-e a l'è MT: ma n'a votta grattà, te a devi mette a cuà? AP: in t'en sachettu.. a scuà, ch'a vegne bella sciuta, ch'a sciughe cumpletamente, poi ti ghe gratti furmaggiu MT: gran-a? AP: grana, sì, padano, non c'è il caso che sia parmigiano reggiano, u gratti e fai l'impastu con quella roba lì, un po' di latte ci metti, perché a l'è sciuta a succa eh se ti l'è missa a cuà, in po' de lete, ti ghe metti a so sà, quelli che ghe piaxe u peivie ghe mettan anche in po' de peivie e poi ti fè.. `na sfoggia MT: `na crusta? AP: `na crusta, poche ove ti ghe metti, ove ti ghe metti appenna quelle necessarie perché stagga insemme, nun fa cumme fan in Emilia MT: ..che rimane gialla AP: eh no, e ti a destendi.. MT: ove, fen-a e sà AP: ove, fen-a e sà, ti a destendi.. se a t'impasti in t'u lete l'è megiu MT: in pitin de lete? AP: sì. Quellu lì, poi ti a destendi in sciu testu, in sce na teglia, e lì te ghe metti questa.. tutta questa succa cun..furmaggiu.. ti ghe a destendi in simma, nu che a vegne tantu druo, dui citti e mezu, dui citti, in cittu e mezu, poi ti l'infurni, ti ghe metti in po' d'oiu in simma, e in po' de furmaggiu grattou, quellu ghe bun ascì e ti l'infurni, e ti a lasci coxe cianin a fuoco lento, u furnu nun dev'eise.. eccu coxe cianin, ti a lasci coxe pe mesua anche trei quarti.. quande ti ghè a crusta de sutta cotta.. pe nun sbagliate, a crusta nun ti ghe a lasci sulu.. ti ghe ne metti in po' in simma che a ghe se accavalli in po', che ghe fosse in po' d'orlu, e poi quando è cotta quella lì è cotta anche a fainà

MT: a ciammi faina de succa?

AP de succa // quella gialla di zucca, la tagliano e la fanno bollire, e allora su, quando fanno il ripieno, mettono il formaggio e quella zucca bollita.. SN: Invece di grattugiarla da cruda la fanno direttamente bollire AP: però perde un po' il gusto // sì, ma non è più.. perde, perché bollendo, l'acqua.. //

Lumasse (lumache) MP3

AP: [usavo il trogolo, lo riempivo d'acqua, ]Cacciavo dui pugni de sà, dui magnè de sà grossa, oppure anavo in mà, pigiavu `na damigianna d'egua, e ghe cacciavu a damigianna de l'egua [...] sciurtiva sciumma da tutte e parti eh.. MT: quante ghe stavan e lumasse lì dentru? AP: ah, ghe stavan meza matinà, e poi ghe cacciavo l'egua pulita [...] finchè davan sciumma l'egua a gia-va, se n'anava.. poi e pigiava, favu `na pignatta d'egua [...] fava coxe favu bugì cun.. pigiavu `na ramma de ofoggiu, in po' de rumanin, rosmarino.. poi dui cosci de sellou, dui bastuin de sellou [...] e fava bugì e tantu che bugiva .. ma bugì ha da bugì `nuetta eh.. [...] e tanto che bugiva lè [ = la moglie] preparava tutti i [sapori] preparava u sugu, dimmughe MT: co-se ghe metteiva? AP: ghe metteiva oiu, bitiru, pignò, pursemmu, aggiu NR: Sioula AP: carotua, a fa-va cumme u sufritu, poi MT: egua ghe n'ea tanta in t'a pentula? AP: in t'a pentula ghe vueiva ch'a cuvrise e lumasse [...] poi ti tiavi sciù queste lumasse chì, quande ti e tiavi sciù caccia-mu a pasta, che se a cuova ben tutta l'egua, e poi se cacciavan in questa pignatta qui, con questo sugo qui, vin giancu, bene ben d'u vin giancu, e se cacciavan lì, e se lasciavan coxe cianin MT: gh'anavan anche de spessie? AP: Scì MT co-se? AP: peivie, in po' de peivie.